Sprijinul logodnicei sale și devotamentul față de țară l-au făcut pe Regele Mihai să se întoarcă acasă după încoronarea Reginei Elisabeta. Nu au avut timp să se bucure de iubirea lor proaspăt înfiripată, căci el a venit în România, în timp ce ea a rămas în Statele Unite.
„L-am văzut în uniformă, fusesem și eu în armată și în loc să fac o reverență, am pocnit călcâiele și am luat poziție de drepți. Am fost atât de oripilată după aceea încât mi-am cerut scuze și am plecat... Așa a fost prima întâlnire cu Regele Mihai.”, și-a amintit Regina Ana despre momentul în care l-a întâlnit pentru prima dată pe bărbatul vieții ei.
Deși proaspăt logodiți și dornici să se căsătorească, nunta lor a fost întârziată de opoziția Guvernului comunist din România, condus de Petru Groza. Apoi a urmat detronarea suveranului, la 30 decembrie 1947, care a fost silit să plece în exil în ianuarie 1948. Prima parte a anului și-a dedicat-o organizării exilului democratic românesc și denunțării comunismului, așa că a fost nevoit să amâne din nou căsătoria.
Franța, Italia și Danemarca se temeau de forțele comuniste, așa că i-au sugerat Regelui Mihai I că ar fi nepotrivit ca ele să fie gazda nunții cu Principesa Ana de Bourbon-Parma. Până la urmă, unchiul Regelui Mihai I, Regele Paul al Greciei, fratele reginei-mamă Elena a României, i-a transmis nepotului său că va organiza el nunta.
Problemele erau departe de a se fi terminat, pentru că un nou impediment a apărut în calea iubirii lor. Constituția României prevedea ca descendenții cuplului regal să fie botezați și crescuți în confesiunea ortodoxă. Principesa Ana era catolică, deci relația lor sfida această regulă. Din acest motiv, Papa Pius al XII-lea a refuzat să încheie căsătoria, deși regina-mamă Elena a României și Principesa Margareta de Bourbon-Parma, mama viitoarei mirese, au fost în audiență la Suveranul Pontif pentru a-și pleda cauza.
În cele din urmă, s-au căsătorit pe 10 iunie 1948, în Grecia, ceremonia religioasă având loc în rit bizantin la Atena. Șeful Casei de Bourbon-Parma, ducele Xavier, a interzis membrilor catolici ai familiei să participe la nuntă, dar au fost totuși prezente rudele protestante ale Reginei Ana, adică membrii familiilor de Danemarca, de Hanovra și de Hesse. Regina Ana a României a fost condusă la altar de unchiul său, Principele Erick al Danemarcei.
Mihai și Ana și-au petrecut luna de miere în reședința de vară a regelui Greciei, la 90 de kilometri depărtare de Atena. Nicio piedică nu a fost suficient de mare pentru a-i despărți, așa că doar moartea a pus punct poveștii lor de dragoste, după aproape 70 de ani împreună. Dar parcursul nu a fost atât de lin precum și-ar fi dorit.
Debutul relației lor a marcat începutul unui exil de 44 de ani. Regele Mihai avea 26 de ani când a fost nevoit să abdice, sub amenințarea armei, la 30 decembrie 1947, și să părăsească țara, pe care nu a putut să o vadă timp de 44 de ani.
Pe durata exilului a locuit în mai multe țări, printre care s-au numărat Elveția, Italia și Anglia, dar de fiecare dată a avut-o alături pe aleasa inimii lui. În timpul petrecut în Elveția, regele Mihai a trăit în cinci case diferite. Cuplul regal avea o melodie pe care o asculta de fiecare dată când se muta într-o locuință nouă. Este vorba despre Poema Română a compozitorului român George Enescu. Uneori, Regele și Regina puneau această piesă frumoasă chiar înainte de a-și deschide bagajele, ca un mic ritual intim.
Primii ani ai exilului au fost cei mai grei. Deși erau reprezentați cu sânge regal, au fost nevoiți să recurgă la diverse metode pentru a supraviețui, din punct de vedere financiar. Aveau o mică fermă de găini și au vândut ouă la piață pentru a-și completa veniturile, ca oamenii de rând. Făceau multe lucruri împreună și se sprijineau reciproc, Regina Ana chiar a înregistrat mesajele regelui pentru țară în anii exilului, care au fost transmise prin Radio Europa Liberă. În plus, l-a ajutat să repare mașini la atelierul auto din Elveția.
Regina Ana a fost întotdeauna o femeie puternică și nu s-a temut de nimic. Încă de mică era foarte curajoasă și rebelă, iar acest lucru se poate observa dacă îi analizăm parcursul. Și-a petrecut copilăria în Franța, iar după izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, a plecat cu familia în Spania. Ulterior, s-au mutat în Statele Unite ale Americii, unde a urmat o școală de Arte Frumoase, la New York (1939-1941). Ca să își câștige traiul, a lucrat ca vânzătoare la două magazine universale.
În 1943, s-a înrolat ca voluntar în armata franceză și chiar a participat la operațiunile militare din Algeria, Maroc, Italia, Luxemburg și Germania. Pe final de război, a fost translator între armata franceză și cea americană. De asemenea, a contribuit și la înființarea de spitale de campanie, după cum se menționează în volumul „Regina Ana a României”, de Ioan-Luca Vlad. Cu doi ani înainte de a-și cunoaște partenerul, a revenit la viața civilă, mai exact în vara anului 1945, fiind avansată în gradul de locotenent și primind decorația „Crucea de Război” a Franței.
Nici copilăria lui Mihai I nu a fost lipsită de momente marcante, căci a devenit rege înainte de a împlini șase ani. Bunicul său Ferdinand a fost răpus de cancerul la colon în data de 20 iulie 1927, iar el a devenit Moștenitorul Coroanei după ce tatăl său, Carol al II-lea, a renunțat de trei ori la tron.
La numai șase ani, Regele vorbea română și engleză, învăța să cânte la pian și să joace șah, călărea un ponei, făcea fotografii și conducea o mașinuță.
Se poate spune că asemănarea de caracter i-a făcut să fie împreună, fiindcă amândoi erau la fel de neînfricați și curioși să descopere cât mai multe lucruri. Din iubirea lor s-au născut cinci fiice: Principesa Moștenitoare Margareta, Principesa Elena, Irina Walker, Principesa Sofia și Principesa Maria.
Pe 26 martie 1949, s-a născut primul lor copil, principesa moștenitoare Margareta. Anul următor, pe 15 noiembrie 1950, a venit pe lume și cea de-a doua fiică, principesa Elena. 28 februarie 1953 este ziua în care soția Regelui Mihai a născut-o pe a treia fiică, Irina, iar Principesa Sofia, cel de-al patrulea copil, s-a născut la 29 octombrie 1957. Principesa Maria, cea de-a cincea și mezina familiei, a făcut cunoștință cu această lume într-o zi de 13, în iulie 1964.
Căderea regimului comunist din 1989 a deschis calea revenirii regelui. Totuși, el a fost primit înapoi în țară abia în 1997. Important de menționat este faptul că Regina Ana a României a pus pentru prima dată piciorul în țara noastră în 1992. Cei doi au vizitat România timp de trei zile în acel an.
„Trebuie să vă spun că prima oară când am fost împreună în patria noastră a fost un moment de neuitat, în sfârșit, visurile mele și amintirile mele legate de această țară au devenit realitate.”, a povestit ea despre venirea în România din 1992.
La 50 de ani de la întâlnirea la Londra, Regele Mihai și Regina Ana au participat împreună la aniversarea nunții de aur a Reginei Elisabeta a II-a, în 1997. Cuplul regal român a stat atunci la Palatul Buckigham.
Ulterior, și-au sărbătorit nunta de aur în Franța, în 1998. Aniversarea nunții lor de diamant a fost sărbătorită în iunie 2008 la București și mai apoi la Castelul Peleș. Atunci a avut loc în România primul Jubileu Regal. Fiind un eveniment important, celebrarea a reunit 14 familii regale europene. Pe 10 iunie 2013, a fost celebrată și nunta de safir, la 65 de ani de căsătorie.
Regele Mihai și Regina Ana au locuit din 2004 la Aubonne, în Elveția, acolo unde au și murit. Regina Ana a părăsit prima această lume, la 93 de ani, pe 1 august 2016. Anul următor, pe 5 decembrie, s-a stins și Regele Mihai la vârsta de 96 de ani.
Iubirea lor va rămâne, multă vreme, un exemplu pentru întreaga lume, căci au luptat să doboare orice barieră care le-a stat în cale. Au avut un mariaj de 68 de ani, devenind astfel cel mai longeviv cuplu regal din istoria României.
Află: Ce profeții s-au făcut despre domnia Regelui Charles al III-lea
Urmareste-ne pe Google News
